Dacă avem încredere în sursa de provenienţă, un ou pe zi ține medicul departe

Potrivit unui studiu din China, putem să ne reducem cu 26 la sută riscul de accident vascular şi cu 18 procente riscul de deces din cauza unei boli cardiace dacă mâncăm cel puțin un ou pe zi ... cu o singură condiție: să avem încredere în sursa de proveniență.

Dintre cei 461 213 de participanți eligibili, cu vârsta medie de 50,7 ani, 41,0% au fost bărbați și 42,3% au locuit în zonele urbane. Aproximativ jumătate dintre ei consumau ouă 1-3 zile pe săptămână. Participanții consumau o cantitate medie de 0,47 ou pe zi. În comparație cu non-consumatorii (cei care nu consumau ouă sau consumau rar), consumatorii zilnici aveau mai multe șanse de a avea un nivel mai înalt de educație și de a avea venituri în gospodărie, de a avea un model alimentar nou și de a lua suplimente multivitamine. Consumatorii zilnici au fost mai puțin susceptibili de a avea hipertensiune arterială în comparație cu non-consumatorii.

Ați înțeles? Sursa de proveniență face diferența în astfel de studii. Asistăm la o migrație masivă din marele orașe și ne prefacem că nu înțelegem motivele. Adevăratele motive sunt cunoscute de către toți. Populația a înțeles în cele din urmă că fericirea și bunăstarea nu pot fi asigurate doar de către un salariu mai mare și acces mai rapid la anumele servicii. Cei care au început să prețuiască sănătatea s-au mutat în alte locații.



Rezultatele acestui studiu și modul discret în care au formulat concluziile îmi confirmă ceea ce puțini sunt dispuși să recunoască. Cele mai sănătoase produse alimentare sunt cele obținute în propria gospodărie sau într-o locație de încredere. Pin locație înțeleg atât o altă gospodărie de la sat cât și o fermă sau microfermă. Incredere. Incredere. Incredere. Dacă cumperi ouă de la un mall de la un producător anonim să nu te mrii că nu obții aceleași rezultate ca mine care am propriul coteț de găini în curte.

Recomandările dietetice din partea Societății de Nutriție din China recomandă consumatorilor sănătoși să consume 40-50 g de ou (aproximativ 0,8-1 ouă) pe zi, cu un accent deosebit pe gălbenușul de ou și, recent, au anulat limita superioară a colesterolului. Totuși, cantitatea de consum de ouă nu sa îmbunătățit în ultimul deceniu. Se impune, prin urmare, o educare a populației cu privire la relația dintre ouă și sănătatea cardiovasculară.

Cand introducem oul in alimentatia copilului

Cand introducem oul in alimentatia copilului este un subiect des intalnit in mediile de parenting. Din fericire, parintii au inceput sa fie extrem de responsabili cand aleg caserola cu oua. De pe raft sau din batatura unor prieteni. Exista oua foarte bune pe raft si oua foarte proaste la tara. Parintilor fara studii de specialitate le este imposibil sa le deosebeasca. Tot prietenia ramane temelie.

De cand m-am mutat in Iasi am evitat sa cumparam oua din comert. Preferam sa le iau de la o persoana recomandata de o vecina. Oua de la tara. Gaini sanatoase crescute libere prin livada. Pana intr-o zi cand am insitat sa merg eu sa le iau de la ei. Am spus ca eram in trecere prin satul lor si ca vreau sa ma opresc sa le iau personal. Livada? Nu aveau. Gaini libere? Gaini inchise intr-o magazie din lemn. Inghesuite. Fara lumina. Vai de capul lor. Igiena? Pretentiile mele erau exagerate.

Dupa cateva zile de intrebat in stang si-n dreapta am gasit pana la urma ce cautam. O famile cu obraz subtire care locuia in apropiere. Cu banii agonisiti din munca prin Italia si-au facut o mica ferma particulara. Doua vaci. Cateva gaini. Un solar. O livada. Produsele le vindeau in piata sau la precupeti direct de la poarta. Imi amintesc si acum schimbul de priviri dintre ei cand le-am spus ce vreau. Au zambit si mi-au spus ca sunt binevenita la ei in curte ori de cate ori vreau ceva ce ei imi pot oferi. Sa vin si sa-mi iau singura ce vreau. La un pret pe care il ofera precupetilor. Vreau sa va spun ca abia astept sa ma duc la "piata".



Cand introducem oul in alimentatia copilului?

Galbenusul este primul care intra in meniul diversificat al bebelusului, inca de pe la 6-8 luni, dupa ce face deja cunostinta cu majoritatea fructelor si legumelor. Albusul se introduce mai tarziu in alimentatia acestuia, dupa varsta de 1 an, din cauza riscului mai crescut de alergii. Sursa - copilul.ro

Sau mai tarziu - adaug eu. Daca ii dai un ou provenind de la o gaina crescuta vai de capul ei, indiferent ca este de pe raft in mall sau de pe banca in ograga, risti sa te legi la cap fara sa te doara.

Ce mai citesc parintii?

O lista cu bloguri romanesti de parenting.

Brad Pitt a trimis retailer-ului Costco o plangere pentru comercializarea de oua provenind de la gaini crescute in baterii

Nemultumit de nerespectarea promisiunii facute in urma cu aproape un deceniu de catre Costco cu privire la provenienta oualor de gaina comercializate, Brad Pitt a trimis o scrisoare lui Craig Jelinek, CEO Costco.

Aceasta scrisoare confirma inca o data faptul ca drumul de la discutii si promisiuni la fapte este destul de anevoios intr-o piata bazata pe clauze contractuale la limita imposibililui. A durat aproape un deceniu pentru ca cei de la Costco sa ia in calcul respectarea promisiunii de a se gandi de doua ori inainte sa comercializeze oua provenind de la gaini crescute in baterii. Oare cat va mai dura pana cand vor trece si la fapte? Un singur lucru este cert - aceste oua vor continua sa fie comercializate atat timp cat vor exista cumparatori pentru ele.

Sursa: businessinsider.com

Intentia de a servi oua copiilor subnutriti a incins clasele politice din India

Totul a inceput la sfarsitul lunii mai cand Shivraj Chouhan, ministrul sef al statului indian Madhya Pradesh, a respins propunerea de a servi oua in centrele de ingrijire (anganwadis) din unele comunitati cu un grad ridicat de malnutritie.  Chiar daca ideea din spatele acestei propuneri este de a introduce oul in meniul acestor copii pentru a le reduce deficitul de proteine din alimentatie, ea a fost respinsa la presiunile celor din castele superioare - caste strict vegetariene fara sa se tina seama de faptul ca in randul celor mai saraci indieni sunt foarte putini vegetarieni.

Conform unui sondaj din 2006 facut de catre Centrul Delhi pentru Studierea Societatilor de Dezvoltare mai mult de 50% din indieni sunt de fapt non-vegetarian. Ei mananca peste, carne de pui, carne de vita si ... oua. Vegetarianismul este limitat adesea doar la castele superioare din comunitatile hinduse privilegiate si la unele religii, cum ar fi jainismul. Majoritatea indienilor defavorizati sunt non-vegetarieni si au cei mai multi copii subnutriti. Acesta este adevaratul  motiv pentru care expertii in politici de sanatate publica si activistii de dreapta sustin introducerea oualor in scolile din toate statele indiene.

Susa: kasu.org

Mai este indicat sa verificam vechimea unui ou cu vasul de apa?

Chiar daca ne-am obisnuit sa cumparam oua de la market, continuam sa le apreciem si pe cele nestampilate sau "de la tara". In lipsa stampilei cu data ce facem? Cum verificam vechimea unui ou?

Unele persoane ne recomanda sa folosim si noi testul cu vasul de apa. Punem oul intr-un vas cu apa si ...
- daca este un ou foarte proaspat, se va scufunda in apa si va ramane la fundul vasului pe o parte
- daca oul are 2 saptamani se va scufunda si va ramane la fundul vasului, insa se va ridica putin dintr-o parte
- daca oul este vechi de 3 saptamani va sta putin mai sus de fundul vasului, putin mai ridicat dintr-o parte
- daca oul este vechi de 4 saptamani va pluti la suprafata apei

Eu am verificat cateva oua cu acest test si rezultatele nu au fost conform listei de mai sus. Am folosit atat oua din comert, cat si oua de la tara luate de catre mine dimineata din cuibar. Cum fizica nu a fost pe intelesul meu in scoala, ii las pe altii sa-si bata capul cu principiul lui Arhimede sau cu anomalia apei. Eu doar am testat si am constatat ca testul cu vasul de apa nu mai e corect. Nu spun ca nu a fost bun pe vremea bunicilor nostri cand apa era apa, oul era ou si cufarul cu malai era cufar, ci doar ca acum nu ne mai putem baza pe el.



Rezultatul acestui test se bazeaza pe volumul saculetului de aer din interiorul oului. Pozitia oului in vasul cu apa este determinata de cantitatea de aer din acest saculet - cu cat este mai mare cu atat el va pluti mai sus. In concluzie, pozitia unui ou intr-un vas cu apa este datorata ritmului in care aerul a putut ajunge in acel saculet - ritm care poate fi influentat de meniul gainii si anumite substante cu care oul este "curatat" inainte sa fie pus in caserola.

Cum un ou vechi este extrem de periculos, eu voi continua sa consum doar oua de la propriile gainuse, oua de la persoane de incredere si, ocazional, oua stampilate.

9 mituri despre ouale de gaina

Mitul 1 - Este nevoie de un cocos pentru ca gainile sa depună oua.
Gainile vor depune oua, indiferent daca exista sau nu cocos in preajma lor. Femeia ovuleaza in fiecare luna calendaristica indiferent daca prietenul, sotul, vecinul, amantul, colegul este in preajma ei?

Mitul 2 - Nu putem manca oua fertilizate.
Chiar daca cocosul a calcat gaina, putem manca ouale atat timp cat ele au fost colectate zilnic. Oualele fertilizate incep sa se dezvolte abia dupa ce ajung in incubator sau sub closca.

Mitul 3 - Trebuie sa spalam intotdeauna oualele după colectare.
Un ou proaspta are un strat protector numit "Bloom" care-i sigileaza porii pentru a-l feri de bacterii. Cand spalam ouale spalam si acest strat protector, motiv pentru care ouale se spala doar doar cu putin timp inainte de folosire (de gatit). Cand se iau din cuibar ouale se perie usor indiferent cat de murdare ni se par.

Mitul 4 - Un ou cu coaja crapata se mananca primul.
Niciodata. Chiar si ou cu coaja intreaga poate contine Salmonella. Coaja crapata a unui ou creste probabilitatea ca bacteriile sa patrunda in interior. Fiecare face cum doreste. Eu una nu consum oua cu coaja crapata indiferent de locul de unde provin ouale. Bacteriile pot fi luata inclusiv in timpul transportului.

Mitul 5 - Sunt mai bune ouale cu galbenus de culoare mai inchisa,
Culoarea galbenusului nu reflecta intotdeauna valoarea nutritiva a unui ou. Culoarea galbenusului este determinata de dieta gainii. Gainile care au un meniu bogat in pigmenti galbeni (porumb, iarba, etc.) fac oua cu un galbenus de un galben mai profund.

Mitul 6 - Trebuie sa depozitam ouale in frigider.
America este una dintre putinele, daca nu singura tara, care refrigereaza ouale pentru a preveni raspandirea de Salmonella. Va reamintesc ca in Statele Unite nu este obligatoiriu ca gainile sa fie vaccinate impotriva Salmonella, spre deosebire de multe alte tari.

Mitul 7 - Ouăle sunt nocive deoarece au prea mult colesterol.
Colesterol este vital pentru corpurile noastre. Este nevoie de colesterol pentru producerea de hormoni, cum ar fi testosteronul, si pentru refacerea unor celule. Prea mult colesterol este nociv. Prea putin este si mai nociv.

Mitul 8 - Ouăle sunt nocive deoarece sunt bogate in grasimi.
Exista aproximativ 5 grame de grasime / ou. Aproximativ jumatate din ele sunt grasimi saturate si jumatate grasimi nesaturate. Avand in vedere ca raportul ideal de grasimi alimentare este de 1 : 1 (saturat  : nesaturate) grasimea in oua este un lucru perfect echilibrat! Cu toate acestea, o omleta din 15 oua nu este recomandata pentru fiecare dintre noi.

Mitul 9 - Ouăle sunt nocive deoarece au un numar mare de calorii.
Daca vreti sa eliminati caloriile renuntati la galbenus care contine vitaminele A, D, și E si proteinile.

Costurile de productie a oualor de la gaini crescute in aer liber sunt mai mari de cel putin de doua ori

Am participat recent la o discutie despre cumparatorii romani care incep sa se intoarca din drum cand aud cat costa un ou de gaina crescuta in aer liber si am ajuns la concluzia ca acestia sunt incapabili sa inteleaga ce costuri implica sa cresti o gaina in aer liber. In conceptia lor a creste o gaina in aer liber inseamna sa-i dai drumul in curte, sa ai cheltuieli minime cu hrana si profit maxim din vanzarea oualor.

In realitate, lucrurile stau exact invers. Costurile de productie a oualor de la gaini crescute in aer liber sunt mai mari de cel putin de doua ori fata de cele suportate de catre producatorii de oua de la gaini crescute in spatii inchise.

Aceasta diferenta a fost recunoscuta si de catre dna Tania Murray de la producatorul de oua Hallora din Austria, unde pe o suprafata de 1.4ha cresc doar 430 de gaini ouatoare.

Sursa: Egg farm Hens of Hallora pushing for free-range regulation